duminică, 22 februarie 2009

Salvati Pamantul - Reciclati


V-ati gandit vreodata la faptul ca traiul nostru pe aceasta planeta nu este un drept ci un privilegiu? Noi ne comportam cu ea ca si cand ni s-ar cuveni, si prea putini dintre noi se gandesc ce se va intampla cand o vom distruge. Eu cred ca daca am contribui cu totii, pe masura posibilitatilor, am reusi sa o "vindecam" de "boala" care s-a abatut asupra ei - omenirea.

De cand au aparut acele tomberoane de plastic pentru reciclare, am inceput si eu sa imi aduc contributia. Nu e mare lucru stiu, dar e un inceput. Si daca putem ajuta, si nici nu e prea dificil, de ce sa nu o facem? In fond nu ne costa decat un drum pana la coltul strazii, o data la cateva zile. Si sa stiti ca lumea aduce. Sunt zile in care trebuie sa pun pungile langa, pentru ca tomberoanele sunt pline.

Macar cei tineri sa o faca, si prin metoda exemplului sa ii determine si pe cei mai invarsta. Mama a fost foarte entuziasmata de aceasta noua activitate, dar pe tata mi-a fost foarte greu sa il determin. El avea conceptia: "crezi ca cu doua sticle ale tale si trei hartii pe saptamana o sa se modifice ceva?". Nu, dar daca ar face fiecare om acest lucru? Pic cu pic se aduna.

Oamenii chiar cred ca vor sa ajute. Iar aceasta dorinta nu vine din educatie neaparat. Eu am aflat de reciclare din filme. Dar mama mea m-a invatat sa nu arunc pe jos gunoaie. Asa ca prefer sa imi bag ambalajul in buzunar sau in geanta, sau chiar sa merg cu el in mana pana acasa poate, daca nu gasesc un cos de gunoi, dar nu as putea niciodata sa il arunc pe jos. De ce sa munceasca cineva sa curete dupa mine atata timp cat sunt perfect capabila sa o fac si eu. Mor cand vad toti idiotii care arunca gunoaie din masina. O data, cand eram pe autostrada, unii cu o masina foarte scumpa bineinteles, au aruncat o sticla de apa pe geam. La 140km/h!!!!! Frate, poti sa ii spargi cuiva parbrizul la viteza aia. Si chiar nu putea sa astepte pana cobora din masina ca sa isi arunce sticla la gunoi? Chiar cred ca unii oameni, carora le lipseste educatia, trebuie constransi. Asa cum e la americani. Daca nu reciclezi, amenda. Si nu una mica. Ceva substantial, ca sa simti la buzunar.

Cand mergeti la padure, si intrati in magazin sa va cumparati mici si bere, ganditi-va sa luati si niste saci de gunoi. Va place sa gasiti loc curat de pus patura, dar nu ar fi bine sa gaseasca si cei care vin dupa voi la fel? Nu zice nimeni sa va apucati sa reciclati acolo (desi nu e asa greu) dar macar lasati cum ati gasit. Daca toti am face asa nu ar fi mai bine? Imaginati-va...
Eu mi-am carat toti sacii de gunoi inapoi la Bucuresti (de la Vidraru) si i-am aruncat la tomberonul din fata blocului meu. Desi multi din prietenii mei au facut haz de ce faceam, si ma credeau nebuna, mie nu mi-a fost rusine. Ba din contra, am simtit ca am facut o fapta buna.

Nu am pretentia sa se schimbe mentalitatea noastra ca popor peste noapte, dar incet incet vom reusi. Este adevarat ca ar putea fii mai multe campanii de promovare, mai ales la televizor, unde in loc de o reclama la Ariel, pot pune 30 de secunde un mesaj umanitar (dar stai, din asta nu se castiga bani :) ), dar ne puteam da si singuri seama ce avem de facut.

Acum cateva saptamani, vorbeam cu o colega de facultate despre faptul ca ne-am dori ca prin activitatea noastra profesionala sa ajutam oamenii, sau sa aducem o contributie intr-un fel. Prin meseria de inginer (in IT) nu prea cred ca o sa reusim :). Si am inceput sa vorbim despre reciclare, organizatii umanitare, etc, incercand amandoua sa ne dam seama cum am putea ajuta chiar si asa, prin viata de zi cu zi. Ea mi-a spus ca nu mai foloseste deodorante, ci doar stick-uri, pentru ca nu vrea sa contribuie la deteriorarea stratului de ozon. Eu chiar nu ma gandisem la asta, si mi-am zis "hmm.... ce idee buna, o sa fac si eu asta". Cred ca daca ne-am analiza putin stilul de viata, am gasi lucruri prin care daunam si la care putem renunta. Cum ar fi masina. Cati dintre noi ar fi dispusi sa mearga pe jos la facultate, servici etc, sau cu transportul in comun, ca sa nu mai contribuie la poluare? Va spun sincer, eu am incercat, si nu m-a tinut prea mult. Am si eu mentalitatea "dar de ce sa nu mai merg eu cu masina, cand pe altii nu ii intereseaza sa renunte si ei. De ce sa compensez eu pentru cei care polueaza?". Sunt egoista, dar va promit ca o sa incerc sa renunt la masina atunci cand nu am neaparat nevoie de ea.

Deci daca nu ati reciclat pana acum, eu sper sa incepeti, pentru ca suntem datori sa avem grija de acest Pamant minunat, pe care ar trebui sa il iubim, nu sa il umplem de gunoaie. Pentru ca pana la urma, singurul lucru pe care il lasam in urma noastra, este sau ajunge... gunoi... Si poate cu timpul, vom reusi sa ajutam si cu altele.

Va spun la revedere pentru acum, iar pana data viitoare nu uitati: "incercati sa faceti lumea mai buna prin voi insiva".

3 comentarii:

  1. comoditatea este o boala infernala. nu se scapa de ea asa usor si plus de asta romanii sunt miserupisti si sufera de o democratie prost inteleasa.

    RăspundețiȘtergere
  2. Interesant articol pe o tema veche: reciclarea.
    Este adevarat ca fiecare dintre noi este raspunzator pentru ce lasa in urma dar din pacate (cel putin in Romania) aceasta educatie, sau mai bine zis, bun simt NU exista. Dar trebuie sa ne pastram optimismul ca poate poate ceva se va schimba.

    RăspundețiȘtergere