Visele - imaginatie sau o reflexie a gandurilor noastre?

V-ati intrebat vreodata ce sunt visele? Specialistii ar spune ca sunt o insiruire de imagini pe care creierul nostru le creeaza involuntar, avand mai mult sau mai putin legatura intre ele. Totusi nu visam cai verzi pe pereti. In general visam persoane care fac parte din viata noastra, evenimente la care am luat parte sau este posibil sa luam. Deci creierul se "inspira" din experienta proprie. Mi-am pus de multe ori intrebarea daca prin vise, creierul incearca sa ne atentioneze intr-o anumita privinta, pe care nu putem sau nu vrem sa o constientizam. Nu stiu daca intr-adevar creierul este responsabil de asta, sau o fi ceva mai presus de noi, dar cred ca asa cum corpul iti spune prin durere ca ceva este in neregula, poate visele sunt tot un mecanism de comunicare. De exemplu, mi s-a intamplat sa am acelasi vis de mai multe ori, la intervale destul de mari. Visul cred ca vroia sa imi spuna ca imi este frica de ceva. Din pacate nu imi amintesc in ce perioade din viata il aveam, pentru a-mi da seama concret la ce se referea. Dar cred ca daca am stii sa interpretam visele am avea mult de castigat.

Vi se intampla sa visati uneori ceva atat de real incat sa aveti un soc in momentul in care va treziti? Parca nu mai stii ce a fost vis si ce realitate. Si iti pare atat de rau ca a fost totul un vis, si nu stii cum sa faci sa te culci la loc si sa iti continui aventura. Dar totusi stii ca nu a fost nimic real, si ca tot te vei trezi mai devreme sau mai tarziu. Si ce este poate cel mai interesant, este faptul ca participi la acea experienta cu toate simturile, vezi, mirosi, auzi, simti si chiar iubesti.

Am avut aseara un vis foarte ciudat, si foarte real. Cand m-am trezit am avut o reactie de genul "a fost totul doar un vis???". Nu-mi venea sa cred. Am simtit totul cu o asa intensitate incat nimic nu tradat faptul ca eram intr-un vis. De obicei ti se intampla sa treci de le o chestie la alta si atunci incepi sa realizezi ca nu are cum sa se intample asta in realitate. Dar totul era atat de cursiv si plauzibil. Cred ca a fost o transpunere a ceva ce poate simt dar nu imi dadeam seama, sau eram prea speriata sa recunosc.

Nu stiu ce a insemnat, dar m-a dat peste cap si mi-as fi dorit ca in realitate sa fie totul atat de simplu pe cat parea in vis.

Si daca intr-adevar sunt visele o reflexie a gandurilor, atunci visul asta chiar nu mi-a facut nici un bine, ba din contra. Cred ca as fi preferat sa raman in ignoranta, doare mai putin.